Primele preocupări ale românilor pentru cunoaşterea poeziei nipone datează din secolul al XIX-lea.

Adevărata deschidere pentru promovarea haiku-ului este ecoul apariţiei lucrării lui Florin Vasiliu, lucrare cu titlul Interferenţe lirice. Constelaţia Haiku. Ea este o lucrare teoretică, dar cu multe exemple, despre poezia niponă.

În martie 1990, Florin Vasiliu fondează revista de interferenţe culturale româno-japoneze HAIKU.

Societatea Română de Haiku ia fiinţă în martie 1991.



vineri, 30 martie 2018

Radu Cârneci, poetul iubirii, a plecat

14 febr. 1928-8 dec.2017
Poetul, eseistul, traducătorul, jurnalistul literar şi editorul Radu Cârneci, om de înaltă cultură, a văzut lumina zilei în localitatea Valea lui Lal-Pardoşi, jud. Buzău, la 14 februarie 1928.

A absolvit Facultatea de Silvicultură din Brașov în anul 1954, iar în 1964 a înfiinţat la Bacău revista de cultură ATENEU pe care a condus-o până în 1972. A reuşit să inaugureze în Bacău în 1971, cu mari eforturi materiale şi cu munca artistică strălucită a sculptorului Constantin Popovici, statuia poetului George Bacovia. A fost secretar al Uniunii Scriitorilor din România (1972-1976), şef al Seciei de literatură şi artă la revista Contemporanul (1976-1980), iar în 1990 a reînfiinţat la Bucureşti revista Neamul Românesc, publicaţie a Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Totodată a înfiinţat şi condus Editura Orion în care au fost publicaţi mulţi scriitori importanţí în perioada 1991-2008. 
 
Din bogata sa creaţie poetică selectăm: Orgă şi iarbă (1966), Umbra femeii, sonete (1968), Centaur îndrăgostit (1969), Grădina în formă de vis (noi sonete de iubire în 1970), Cântând dintr-un arbore (1971), Oracol deschis (1971), Cântarea Cântărilor ( o parafrază modernă la celebrele texte din Vechiul Testament (1973), Banchetul (1973), Clipa eternă (în colecţia Cele mai frumoase poezii, 1980), Heraldica iubirii (în Colecţia Biblioteca pentru toţi, 1999). Dintre autorii străini traduşi menţionăm în mod deosebit pe Leopold Sedar Senghor din Senegal, Kahlil Gibran din Liban și Charles Baudelaire cu prima integrală lirică Florile răului în limba română (în 1991).

Este autorul unor importante antologii literare, cu teme abordate pentru prima dată în literatura română: Sonetele- cu Shakespeare şi Voiculescu,1996, Arborele neuitării ( cu poeți din Israel de origine română, 1997), Balada Miorița în șapte limbi, Poezia pădurii române în patru volume, 2003, Antologia sonetului românesc în trei volume, 2016 etc. Ultima carte, publicată cu câteva zile înainte de dispariţia sa, este tot o carte despre iubire, o antologie cuprinzând 50 de poeți străini celebri din toate timpurile întitulată Mari poeţi ai iubirii, 2017.

A primit o multitudine de premii, distincţii, diplome de onoare şi de excelenţă printre care menţionăm Premiul Academiei Române în 1978, Premiul Uniunii Scriitorilor din România în1971, Ordinul Meritul Cultural în grad de ofiţer în 2003 precum şi alte distincţii atât din ţară cât şi din alte ţări. Am fost onoraţi cu prezenţa sa la activităţile Societăţii Române de Haiku şi ale Cenaclului de haiku din capitală, iar din anul 1997 a fost ales Preşedinte de onoare al acestei societăţi. Ne luăm rămas bun de la Radu Cârneci amintindu-ne în continuare că a fost şi va rămâne în memoria românilor drept un poet al iubirii, al frumosului prin următorul sonet:

Iubirea este-atotstăpânitoare

Iubirea este-atotstăpânitoare

domnind pe sânge, patimi şi eresuri

misterizând la marile-nţelesuri

de chip interior dăltuitoare.



Ea mişcă munţii, luminează-n soare

desţelenind universale şesuri

chemându-ne la cosmice culesuri

pe-ntinderi nesfârşit unduitoare.




Iubirea-i axul cerurilor toate

jur-împrejuru-i lumi cu lumi s-adună

în mari nuntiri cu muzici peste poate



Idei dansează hăurile tună

stele-n ghirlande leagănă-se toate

sub zodiile care le-ncunună.






Redacţia revistei Haiku